șpaclu
Etimologie
Din germană Spachtel.
Pronunție
- AFI: /'ʃpa.klu/
Substantiv
| Declinarea substantivului șpaclu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șpaclu | șpacluri |
| Articulat | șpaclul | șpaclurile |
| Genitiv-Dativ | șpaclului | șpaclurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- unealtă formată dintr-o lamă de oțel, cu mâner de lemn, folosită la șpăcluit.
Traduceri
Traduceri