șperț

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din germană Sperrzeug.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
șperț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șperț șperțuri
Articulat șperțul șperțurile
Genitiv-Dativ șperțului șperțurilor
Vocativ ' '
  1. sumă în bani sau alte valori materiale date cuiva sau primite de cineva în schimbul unui serviciu. (ilegal); mită.


Traduceri