Sari la conținut

șpicăluire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din șpicălui.

Pronunție

  • AFI: /ʃpi.kə.lu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
șpicăluire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șpicăluire șpicăluiri
Articulat șpicăluirea șpicăluirile
Genitiv-Dativ șpicăluirii șpicăluirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a șpicălui și rezultatul ei.


Traduceri