șprițuitor
română
Etimologie
Din a (se) șprițui + sufixul -tor.
Pronunție
- AFI: /ʃpri.ʦu.i'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului șprițuitor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șprițuitor | șprițuitoare |
| Articulat | șprițuitorul | șprițuitoarele |
| Genitiv-Dativ | șprițuitorului | șprițuitoarelor |
| Vocativ | șprițuitorule | șprițuitoarelor |
- aparat sau dispozitiv pentru aplicarea pe suprafața unor piese a vopselei sau a altor materiale adezive.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online