șpringuire
română
Etimologie
Din șpringui.
Pronunție
- AFI: /ʃprin.gu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului șpringuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șpringuire | șpringuiri |
| Articulat | șpringuirea | șpringuirile |
| Genitiv-Dativ | șpringuirii | șpringuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a șpringui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri