De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din știpui.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
știpuire
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
știpuire
|
știpuiri
|
| Articulat
|
știpuirea
|
știpuirile
|
| Genitiv-Dativ
|
știpuirii
|
știpuirilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a știpui și rezultatul ei.
Traduceri
