ștraif

română

Din germană Streif[e].

Declinarea substantivului ștraif
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ștraif	ștraifuri
Articulat	ștraiful	ștraifurile
Genitiv-Dativ	ștraifului	ștraifurilor
Vocativ	'	'

fâșie îngustă dintr-un material textil, folosită la legat, întărit sau la împodobit ceva; bandă.