ștrangulare
română
Etimologie
Din ștrangula.
Pronunție
- AFI: /ʃtran.gu'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ștrangulare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ștrangulare | ștrangulări |
| Articulat | ștrangularea | ștrangulările |
| Genitiv-Dativ | ștrangulării | ștrangulărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a ștrangula și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri