șușălire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din șușăli.

Pronunție

  • AFI: /ʃu.ʃə'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
șușălire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șușălire șușăliri
Articulat șușălirea șușălirile
Genitiv-Dativ șușălirii șușălirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a șușăli și rezultatul ei.


Traduceri