șuc

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Schuh.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
șuc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șuc șucuri
Articulat șucul șucurile
Genitiv-Dativ șucului șucurilor
Vocativ șucule șucurilor
  1. (reg.) unitate de măsură a lungimii egală cu a șasea parte dintr-un stânjen.


Traduceri

Referințe