țângău

română

Variante

• țingău

Etimologie

Din țânc + sufixul -ău.

Pronunție

• AFI: /ʦɨn'gəw/

Substantiv

Declinarea substantivului țângău
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țângău	țângăi
Articulat	țângăul	țângăii
Genitiv-Dativ	țângăului	țângăilor
Vocativ	țângăule	țângăilor

1. (pop. peior.) flăcăiaș, băietan.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online