țâpuritoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a țâpuri + sufixul -toare.

Pronunție

  • AFI: /ʦɨ.pu.ri'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
țâpuritoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țâpuritoare țâpuritoare
Articulat țâpuritoarea țâpuritoarele
Genitiv-Dativ țâpuritoarei țâpuritoarelor
Vocativ țâpuritoare țâpuritoarelor
  1. (reg.) femeie care țâpurește.


Traduceri

Anagrame

Referințe