țărcăluire
română
Etimologie
Din țărcălui.
Pronunție
- AFI: /ʦər.kə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului țărcăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | țărcăluire | țărcăluiri |
| Articulat | țărcăluirea | țărcăluirile |
| Genitiv-Dativ | țărcăluirii | țărcăluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a țărcălui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri