Sari la conținut

țicling

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Ziehklinge.

Pronunție

  • AFI: /ʦi'kling/


Substantiv


Declinarea substantivului
țicling
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țicling țiclinguri
Articulat țiclingul țiclingurile
Genitiv-Dativ țiclingului țiclingurilor
Vocativ ' '
  1. unealtă formată dintr-o lamă de oțel, prevăzută cu mâner, folosită la răzuitul parchetului; rașchetă.


Traduceri