țicnire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țicni.

Pronunție

  • AFI: /ʦik'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
țicnire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țicnire țicniri
Articulat țicnirea țicnirile
Genitiv-Dativ țicnirii țicnirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a țicni și rezultatul ei.


Traduceri