țif

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
țif
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țif invariabil
Articulat țiful invariabil
Genitiv-Dativ țifului invariabil
Vocativ țifule invariabil
  1. (rar) iarbă cu firul cilindric, fără foi.


Traduceri

Referințe