De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din țivli.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
țivlire
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
țivlire
|
țivliri
|
| Articulat
|
țivlirea
|
țivlirile
|
| Genitiv-Dativ
|
țivlirii
|
țivlirilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a țivli și rezultatul ei.
Traduceri
