țocăire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țocăi.

Pronunție

  • AFI: /ʦo.kə'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
țocăire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țocăire țocăiri
Articulat țocăirea țocăirile
Genitiv-Dativ țocăirii țocăirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a țocăi și rezultatul ei.


Traduceri