țuțuia

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țuțui.

Pronunție

  • AFI: /ʦu.ʦu'ja/


Verb


Conjugarea verbului
(se) țuțuia
Infinitiv a (se) țuțuia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) țuțui
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) țuțuie
Participiu țuțuiat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se cocoța.


Traduceri

Referințe