De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din țuicui.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
țuicuire
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
țuicuire
|
țuicuiri
|
| Articulat
|
țuicuirea
|
țuicuirile
|
| Genitiv-Dativ
|
țuicuirii
|
țuicuirilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a țuicui și rezultatul ei.
Traduceri
