țupăire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țupăi.

Pronunție

  • AFI: /ʦu.pə'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
țupăire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țupăire țupăiri
Articulat țupăirea țupăirile
Genitiv-Dativ țupăirii țupăirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a țupăi și rezultatul ei.


Traduceri