ασήμι
(Ελληνικά)
Etimologie
Din greacă antică ἄσημον (ásēmon) < din ἄσημος (ásēmos, „pur, curat”).
Pronunție
- AFI: /aˈsi.mi/
Substantiv
ασήμι (asími)
| Declinarea substantivului ασήμι | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ | ασήμι | ασήμια |
| Genitiv | ασημιού | ασημιών |
| Acuzativ | ασήμι | ασήμια |
| Vocativ | ασήμι | ασήμια |
- (chim., metal.) argint
Sinonime
- (chim., metal.) άργυρος
Descendenți
- aromână: asimi