μπούφος

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă medie μποῦφος < italiană bufo.

Pronunție

  • AFI: /ˈbu.fɔs/


Substantiv

μπούφος (boúfos) m., μπούφοι (boúfoi) pl.

  1. bufniță
  2. (fig.) fraier, tâmpit

Sinonime

Vezi și

Referințe