De la Wikționar, dicționarul liber
(русский)
Etimologie
Confer грак și гракать.
Pronunție
Substantiv
грач (grač)
- cioară de semănătură
| m.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ
|
грач
|
грачи
|
| Genitiv
|
грача
|
грачей
|
| Dativ
|
грачу
|
грачам
|
| Acuzativ
|
грача
|
грачей
|
| Instrumental
|
грачом
|
грачами
|
| Prepozițional
|
граче
|
грачах
|
Referințe
