De la Wikționar, dicționarul liber
(русский)
Etimologie
Din slavonă veche.
Substantiv
груша (grúša)
- (bot.) păr
- pară
| f. |
Singular |
Plural |
| Nominativ |
груша |
груши |
| Genitiv |
груши |
груш |
| Dativ |
груше |
грушам |
| Acuzativ |
грушу |
груши |
| Instrumental |
грушей, грушею |
грушами |
| Prepozițional |
груше |
грушах |
