дрофа
(русский)
Etimologie
De origine slavă. Confer poloneză drop, română dropie. Înrudit cu germană Trappe.
Pronunție
- AFI: /drɐ'fa/
Substantiv
дрофа (drofá)
| f. | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativ | дрофа | дрофы |
| Genitiv | дрофы | дроф |
| Dativ | дрофе | дрофам |
| Acuzativ | дрофу | дроф |
| Instrumental | дрофой, дрофою | дрофами |
| Prepozițional | дрофе | дрофах |