Kanzler
(Deutsch)
Etimologie
Din germană medie de sus kanzelære, care provine din germană veche de sus kanzellari, kanzilari < latină târzie cancellarius, din cancelli.
Pronunție
- AFI: /ˈkanʦlɐ/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Kanzler | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Kanzler | die Kanzler |
| Acuzativ | den Kanzler | die Kanzler |
| Dativ | dem Kanzler | den Kanzlern |
| Genitiv | des Kanzlers | der Kanzler |
- (pol.) cancelar
- Der Kanzler stellte die Vertrauensfrage.
- (pol.) formă scurtă pentru Reichskanzler și Bundeskanzler.