abbiocco

Vezi și : abbioccò

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul abbioccarsi („a adormi”) +‎ -o.

Pronunție

• AFI: /abˈbjɔkko/

Substantiv

abbiocco m., abbiocchi pl.

1. (reg.) oboseală bruscă, stare de somnolență

   M'è venuto l'abbiocco.

Sinonime

• colpo di sonno, sonnolenza, cedimento, stanchezza

Cuvinte apropiate

• abbioccare
• abbioccarsi

Etimologie

Din abbioccare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru abbioccare.

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario