abilitare

română

Etimologie

Din a abilita.

Pronunție

• AFI: /a.bi.liˈta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului abilitare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	abilitare	abilitări
Articulat	abilitarea	abilitările
Genitiv-Dativ	abilitării	abilitărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a abilita și rezultatul ei.

Cuvinte derivate

• abil
• abilita
• abilitat
• abilitate
• inabil
• inabilitate
• reabilita
• reabilitare
• reabilitat

Traduceri

acțiunea de a abilita

engleză: habilitation (English), qualification (English) esperanto: habilitacio (Esperanto) franceză: habilitation (français) f. germană: Habilitation (Deutsch) f.

greacă: άδεια (Ελληνικά) (ádeia) f. italiană: abilitazione (italiano) f. suedeză: habilitering (svenska) c.

Referințe

• DEX online

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din abilità („abilitate”) +‎ -are sau din latină târzie habilitare, din habilis („abil”).

Pronunție

• AFI: /abiliˈtare/

Verb

1. a abilita, a autoriza
2. (cib.) a activa
3. a permite, a da dreptul

Sinonime

• 1, 3: addestrare, ammettere, autorizzare, concedere l'idoneità, dichiarare idoneo, qualificare, rendere abile, rendere idoneo
• 2: (cib.) attivare

Antonime

• 1: disabilitare

Cuvinte derivate

• abilitarsi
• abilitativo
• abilitato
• abilitazione
• riabilitare

Cuvinte apropiate

• abile
• abilitante

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario