abunde

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : abundé

română

Etimologie

Din abunda.

Pronunție

  • AFI: /aˈbun.de/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru abunda.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru abunda.





latină

(Latina)

Etimologie

Din abundus („abundent”).

Pronunție

  • AFI: /aˈbun.deː/


Adverb

abundē (comp. abundius, sup. abundissimē)

  1. din plin, (în mod) abundent, pe deplin

Cuvinte apropiate

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din abundar.

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /ɐˈbũ.dɨ/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru abundar.
  2. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru abundar.
  3. forma de persoana a III-a singular la imperativ afirmativ prezent pentru abundar.
  4. forma de persoana a III-a singular la imperativ negativ prezent pentru abundar.





spaniolă

(español)

Etimologie

Din abundar.

Pronunție

  • AFI: /aˈbun.de/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru abundar.
  2. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru abundar.
  3. forma formală de persoana a II-a singular la imperativ pentru abundar.