abuza

română

Etimologie

Din franceză abuser < latină abusus.

Pronunție

• AFI: /a.bu'za/

Verb

Conjugarea verbului abuza
Infinitiv	a abuza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	abuzez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să abuzeze
Participiu	abuzat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a folosi ceva excesiv, fără măsură.
2. (v.intranz.) a comite un abuz.

Cuvinte derivate

• abuz, abuzare
• abuziv

Traduceri

a folosi ceva excesiv

daneză: misbruge (dansk) engleză: abuse (English) finlandeză: väärinkäyttää (suomi) franceză: abuser (français) germană: missbrauchen (Deutsch) italiană: abusare (italiano)

norvegiană: misbruke (norsk) neerlandeză: misbruiken (Nederlands), verkeerd gebruiken (Nederlands) portugheză: abusar (português) rusă: злоупотреблять (русский) (zloupotreblját’) spaniolă: abusar (español) suedeză: missbruka (svenska)