acreditare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a acredita.

Pronunție

  • AFI: /a.kre.di'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
acreditare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ acreditare acreditări
Articulat acreditarea acreditările
Genitiv-Dativ acreditării acreditărilor
Vocativ acreditareo acreditărilor
  1. acțiunea de a acredita.

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe