acreditare

română

Etimologie

Din a acredita.

Pronunție

• AFI: /a.kre.di'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului acreditare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	acreditare	acreditări
Articulat	acreditarea	acreditările
Genitiv-Dativ	acreditării	acreditărilor
Vocativ	acreditareo	acreditărilor

1. acțiunea de a acredita.

Cuvinte compuse

• scrisori de acreditare

Cuvinte apropiate

• acredita
• acreditat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online