afumătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a afuma + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /a.fu.mə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
afumătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ afumătură afumături
Articulat afumătura afumăturile
Genitiv-Dativ afumăturii afumăturilor
Vocativ afumăturo afumăturilor
  1. produs alimentar conservat cu ajutorul fumului; (p.ext.) carne afumată.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe