afumătură

română

Etimologie

Din a afuma + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /a.fu.mə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului afumătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afumătură	afumături
Articulat	afumătura	afumăturile
Genitiv-Dativ	afumăturii	afumăturilor
Vocativ	afumăturo	afumăturilor

1. produs alimentar conservat cu ajutorul fumului; (p.ext.) carne afumată.

Cuvinte apropiate

• afuma
• fum

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online