alpglöd
(svenska)
Etimologie
Compus din alp („munte, Alpi”) + glöd („strălucire”), după germană Alpenglühen. Confer norvegiană alpeglød.
Pronunție
- AFI: /ˈɑlˌpɡløːd/
Substantiv
| Declinarea substantivului alpglöd | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | alpglöd | alpglöden | invariabil | invariabil |
| Genitiv | alpglöds | alpglödens | invariabil | invariabil |