amănunțime
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /a.mə.nun'ʦi.me/
Substantiv
| Declinarea substantivului amănunțime | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | amănunțime | amănunțimi |
| Articulat | amănunțimea | amănunțimile |
| Genitiv-Dativ | amănunțimii | amănunțimilor |
| Vocativ | amănunțimeo | amănunțimilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online