Sari la conținut

anatema

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : anatemă, anátema

Etimologie

Din anatemă.

Pronunție

  • AFI: /a.naˈte.ma/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru anatemă.





(català)

Etimologie

Din latină târzie anathema < greacă antică ἀνάθεμα (anáthema).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /a.naˈte.ma/
  • (oriental) AFI: /ə.nəˈte.mə/


Substantiv

anatema m., anatemes pl.

  1. (bis.) anatemă

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





(galego)

Etimologie

Din latină târzie anathema < greacă antică ἀνάθεμα (anáthema).

Pronunție

  • AFI: /a.naˈtɛ.ma/


Substantiv

anatema m., anatemes pl.

  1. (bis.) anatemă

Cuvinte derivate

Vezi și

Referințe





(italiano)

Etimologie

Din latină târzie anathema < greacă antică ἀνάθεμα (anáthema).

Pronunție

  • AFI: /anaˈtɛma/


Substantiv

anatema m., anatemi pl.

  1. (bis.) anatemă

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Vezi și

Referințe





(español)

Etimologie

Din latină târzie anathema < greacă antică ἀνάθεμα (anáthema).

Pronunție

  • AFI: /a.naˈte.ma/


Substantiv

anatema f., anatemas pl.

  1. (bis.) anatemă

Cuvinte derivate

Vezi și

Referințe