antetrupiță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ante- + trupiță.

Pronunție

  • AFI: /an.te.tru'pi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
antetrupiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antetrupiță antetrupițe
Articulat antetrupița antetrupițele
Genitiv-Dativ antetrupiței antetrupițelor
Vocativ antetrupiță antetrupițelor
  1. piesă la plugurile perfecționate, cu ajutorul căreia se răstoarnă brazdele.


Traduceri

Referințe