arvunire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a arvuni.

Pronunție

  • AFI: /ar.vu'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
arvunire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arvunire arvuniri
Articulat arvunirea arvunirile
Genitiv-Dativ arvunirii arvunirilor
Vocativ arvunire arvunirilor
  1. (pop.) acțiunea de a (se) arvuni.


Traduceri

Referințe