asemuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) asemui.

Pronunție

  • AFI: /a.se.mu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
asemuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ asemuire asemuiri
Articulat asemuirea asemuirile
Genitiv-Dativ asemuirii asemuirilor
Vocativ asemuire asemuirilor
  1. faptul de a (se) asemui.


Traduceri

Referințe