autoîncărcător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din auto- + încărcător.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.ɨn.kər.kə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
autoîncărcător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autoîncărcător autoîncărcătoare
Articulat autoîncărcătorul autoîncărcătoarele
Genitiv-Dativ autoîncărcătorului autoîncărcătoarelor
Vocativ autoîncărcătorule autoîncărcătoarelor
  1. vehicul care încarcă automat o marfă, un obiect.


Traduceri

Referințe