autocombină

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din auto- + combină.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.kom'bi.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
autocombină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autocombină autocombine
Articulat autocombina autocombinele
Genitiv-Dativ autocombinei autocombinelor
Vocativ autocombină autocombinelor
  1. combină autopropulsată.


Traduceri

Referințe