autoreglaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză autoréglage.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.re'glaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
autoreglaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autoreglaj autoreglaje
Articulat autoreglajul autoreglajele
Genitiv-Dativ autoreglajului autoreglajelor
Vocativ autoreglajule autoreglajelor
  1. autoreglare.


Traduceri

Referințe