aviz

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză avis.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
aviz
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ aviz avize
Articulat avizul avizele
Genitiv-Dativ avizului avizelor
Vocativ avizule avizelor
  1. înștiințare scrisă cu caracter oficial.
  2. părere, apreciere competentă emisă de cineva (din afară) asupra unei probleme aflate în dezbatere; rezoluție a unei autorități competente.

Expresii

  • Aviz amatorilor = (Glumeț) se spune pentru a atrage atenția aceluia care pare să aibă un interes în problema în discuție


Traduceri

Referințe