azotură
română
Etimologie
Din franceză azoture.
Pronunție
- AFI: /a.zo'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului azotură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | azotură | azoturi |
| Articulat | azotura | azoturile |
| Genitiv-Dativ | azoturii | azoturilor |
| Vocativ | azotură | azoturilor |
- combinație chimică rezultată din amoniac; nitrură.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online