bântuitor

română

Etimologie

Din a bântui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /bɨn.tu.i'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului bântuitor
	Singular	Plural
Masculin	bântuitor	bântuitori
Feminin	bântuitoare	bântuitoare
Neutru	bântuitor	bântuitoare

1. care bântuie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online