băieșime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din băieș + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /bə.je'ʃi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
băieșime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ băieșime invariabil
Articulat băieșimea invariabil
Genitiv-Dativ băieșimii invariabil
Vocativ băieșime invariabil
  1. (reg.) totalitatea băieșilor; mulțime de băieși.


Traduceri

Referințe