bălăngănitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a bălăngăni + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /bə.lən.gə.ni'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bălăngănitor
Singular Plural
Masculin bălăngănitor bălăngănitori
Feminin bălăngănitoare bălăngănitoare
Neutru bălăngănitor bălăngănitoare
  1. (despre clopote) care bălăngănește.


Traduceri

Referințe