băltău

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din baltă + sufixul -ău.

Pronunție

  • AFI: /bəl'təw/


Substantiv


Declinarea substantivului
băltău
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ băltău băltaie
Articulat băltăul băltaiele
Genitiv-Dativ băltăului băltaielor
Vocativ băltăule băltaielor
  1. (reg.) băltoi.


Traduceri

Anagrame

Referințe