benchetuială

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a benchetui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ben.ke.tu'ja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
benchetuială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ benchetuială benchetuieli
Articulat benchetuiala benchetuielile
Genitiv-Dativ benchetuielii benchetuielilor
Vocativ benchetuială benchetuielilor
  1. (fam.) petrecere, chef.


Traduceri

Referințe