benedicțiune

română

Etimologie

Din latină benedictio, -onis. Confer franceză bénédiction.

Pronunție

•  Audio^fișier
• AFI: /be.ne.dik.ʦiˈu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului benedicțiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	benedicțiune	benedicțiuni
Articulat	benedicțiunea	benedicțiunile
Genitiv-Dativ	benedicțiunii	benedicțiunilor
Vocativ	'	'

1. (bis.) grație, binecuvântare.

Sinonime

• binecuvântare, grație

Traduceri

binecuvântare

arabă: بركة (العربية) (báraka) f., نعمة (العربية) (náma) f. bulgară: благословия (български) (blagoslovija) f. catalană: benedicció (català) f. cehă: požehnání (čeština) n. chineză: 祝福 (中文) (zhùfú) croată: blagoslov (hrvatski) m. ebraică: ברכה (עברית) (brakha) f. engleză: blessing (English), benediction (English) estoniană: õnnistus (eesti), õnnistamine (eesti) finlandeză: siunaus (suomi) franceză: bénédiction (français) f., grâce (français) f. galiciană: bendición (galego) f. germană: Segen (Deutsch) m., Segnung (Deutsch) f., Benediktion (Deutsch) f. (rar) greacă: αγιασμός (Ελληνικά) (agiasmós) m. idiș: ברכה (ייִדיש) (brakha) indoneziană: berkah (Bahasa Indonesia), berkat (Bahasa Indonesia) irlandeză: beannacht (Gaeilge) f.

italiană: benedizione (italiano) f. japoneză: 祝福 (日本語) (しゅくふく, shukufuku) lituaniană: palaiminimas (lietuvių) macedoneană: благослов (македонски) (blagoslov) m. maghiară: áldás (magyar) neerlandeză: zegen (Nederlands) f. norvegiană: velsignelse (norsk) m. occitană: benediccion (occitan) f. poloneză: błogosławieństwo (polski) n. portugheză: bênção (português) f. rusă: благословение (русский) (blagoslovénije) n., милость (русский) (mílost') f. sârbă: благослов (српски / srpski) (blagoslov) m. spaniolă: bendición (español) f. suedeză: välsignelse (svenska) c. swahili: baraka (Kiswahili) telugu: వరము (తెలుగు) (varamu), దీవెన (తెలుగు) (deevena) turcă: kutsama (Türkçe), takdis (Türkçe)

Referințe

• DEX online